Dacă are cineva urechi - să audă! (AP.13:9)
Acasă » 2017 » Octombrie » 5 » Nivelul scăzut de colesterol = depresie, infecții, suicid. 7 dovezi ce demonstrează că ai fost MINȚIT în legătură cu EFECTELE colesterolului
12:21 PM
Nivelul scăzut de colesterol = depresie, infecții, suicid. 7 dovezi ce demonstrează că ai fost MINȚIT în legătură cu EFECTELE colesterolului

http://www.glasulstramosesc.ro/Foto/ADEVARUL_DESPRE_COLESTEROL.jpg

Colesterolul și grăsimea saturată sunt de departe cele mai blamate dintre toți nutrienții. Dar dovezile la dispoziție nu susțin aserțiunea mass media (cunoscută ca și ipoteza dietă-inimă) precum că aceste substanțe provoacă boli de inimă. De fapt, sfatul general răspândit de a folosi pentru gătit ulei vegetal în loc de untură este extrem de dăunător sănătății publice! În acest articol, ne vom uita la 7 dintre cele mai izbitoare dovezi ce arată falsitatea ipotezei dietă-inimă.

De decenii am fost bombardați cu avertismente cum că consumul de grăsimi saturate în cantități ce depășesc praguri neînsemnate, vor crește dramatic riscul de atac de cord. Mass-media, agențiile guvernamentale și organizațiile de sănătate publică, s-au unit pentru a promova mesajul că grăsimea saturată din dietă crește nivelul colesterolului din sânge iar acest exces de colesterol este prima cauză pentru atacurile de cord. Acestea ne îndeamnă la prudență și limitarea strictă a grăsimilor saturate, precum și înlocuirea lor în dietă cu ulei vegetal polinesaturat.

Acest mesaj a fost promovat așa de mult, încât puțini mai văd și altceva decât un fapt demonstrat indubitabil. Bolile de inimă sunt cauza principală de deces în lume iar atacurile de cord și comoțiile cerebrale sunt terifiante. Frica de boli de inimă combinată cu propaganda acerbă a schimbat radical dieta multor oameni, lucru nemaiîntâlnit în istorie. Milioane de oameni din SUA iau medicamente pentru scăderea colesterolului în organism, inclusiv 28% din adulții de peste 40 de ani.

Am fost convinși să ne lăsăm folosiți ca porci de guineea într-un experiment de dietă și medicamente în masă, cu rezultate clare, negative pentru sănătate. De-a lungul timpului, un munte de dovezi ce arată că ipoteza dietă-inimă e falsă, nu au fost prezentate oamenilor de rând. Ba mai mult, a fost oganizată o campanie pentru a ignora, mușamaliza, raționa sau discredita orice subiect ce amenință agenda scăderii colesterolului.

Această conspirație a colesterolului este un exemplu perfect ce ne motivează să nu mai credem în ceea ce spun autoritățile referitor la sănătatea noastră. Atunci când în mod naiv ne bazăm pe autorități, efectiv îi lăsăm să gândească în locul nostru, devenind astfel vulnerabili. Atacul asupra grăsimii saturate și colesterolului nu sunt altceva decât un atac asupra creierului nostru, hormonilor și sistemului imunitar. Este un atac asupra tuturor celulelor din organism. Partea cea mai gravă este că acest atac este purtat de noi înșine. Cei ce doresc să ne facă rău folosesc dezinformarea pentru a ne convinge să ne autoflagelăm.

Sunt mulți cei ce au arătat în mod corect că ipoteza dietă-inimă este falsă, aducând dovezi ce arată conspirația de a promova această ipoteză, chiar și atunci când se demonstrează adevărul. Mulți s-au concentrat pe faptul că modificarea dietei înseamnă de fapt mulți bani la mijloc pentru producătorii de hrană, agro afaceriști, corporații farmaceutice, industria medicală și organizații precum American Heart Association. Este în mod clar un factor, iar aceste grupuri au tot interesul pentru menținerea fricii de grăsime saturată și colesterol.

Dar care este motivul adevărat pentru care această dezinformare a fost servită populației? Adevărul este că grăsimea saturată și colesterolul sunt esențiale pentru sănătate și vitalitate. Agenda scăderii colesterolului este la bază o încercare de a ne menține pe toți la un nivel scăzut de funcționare în toate aspectele existenței noastre – iar aceasta devine adevărată când vine vorba de funcționarea creierului. Planurile globaliștilor depind de un public ce nu gândește limpede sau critic, fiind ușor de influențat și manipulat.

Pentru a recăpăta controlul asupra sănătății noastre, este esențial să obținem informații despre această minciună și să înțelegem de ce acești nutrienți au fost ținta. Să începem printr-o discuție despre unele lucruri despre care nu auziți multe în mass media:

1. Remarcabilii cercetători dietă-inimă din anii ‘60 – ‘70 au ascuns informații din cadrul studiilor efectuate pe pacienți care intrau în contradicție cu ipoteza lor

Datele nepublicate din 2 studii majore efectuate în trecut au fost acum recuperate și analizate de cercetători din cadrul British Medical Journal. Ei au descoperit că înlocuirea uleiului polinesaturat vegetal cu cel din grasimi saturate crește riscul morții, dar în loc să raporteze în întregime datele cercetării, acestea au fost publicate trunchiat, doar cu concluziile ce aparent susțineau ipoteza lor.

Conform jurnalului American Medical Association, „Eșecul publicării adecvate a rezultatelor unui studiu clinic bine documentat este o formă de malpraxis științific, ce poate duce la decizii eronate din partea celor ce îngrijesc pacienții.”

Studiile au fost făcute de Sydney Diet Study (SDHS) și Minnesota Coronary Experiment (MCE). În ambele studii, grupului cobai i-a fost redus dramatic nivelul de grăsime saturată și înlocuit cu ulei polinesaturat sub forma uleiului de șofran sau ulei de porumb, în timp ce grupul de control a continuat să mănânce din belșug grăsimi saturate. Așa cum era de așteptat, intervențiile în dietă au redus semnificativ nivelul colesterolului participanților. Acest lucru a fost raportat de autorii studiului ca un succes pentru ipoteza dietă-inimă.

Dar noile analize ale datelor brute ale SDHS au scos la iveală că în ciuda colesterolului scăzut, pentru grupul de cobai, riscul decesului a crescut cu 50% comparativ cu grupul de control, iar în plus, rata de boli cardiovasculare și coronariene a crescut de asemenea.

Datele brute ale MCE spun o poveste similară: s-a descoperit că pentru fiecare reducere de 30 mg de colesterol, participanților le-a crescut rata de deces cu 22%.

2. Mai multe recenzii actuale și meta-analize ale literaturii nu au găsit nici o legătură între consumul de grăsimi și mortalitatea de boli cardiace sau din alte cauze.

O meta-analiză din 2010 ce a strâns date de la 35 000 de oameni a descoperit că „nu există nici o legătură signifiantă pentru a concluziona că dieta cu grăsimi saturate este asociată cu un risc ridicat de CHD (coronary heart disease – boli coronariene cardiace) sau CVD (cardiovascular disease – boli cardiovasculare)”.

În 2014 o analiză sistematică și o meta-analiză au concluzionat că „dovezile actuale nu dovedesc în mod clar suportul pentru dieta cardiovascuară ce încurajează consumul de acizi grași polinesaturați și consumul redus de grăsimi saturate.”

Iar în 2015 o analiză sistematică și o metaanaliză au descoperit că grăsimea saturată nu era asociată cu mortalitatea generală, CVD, CHD, atac ischemic sau diabet de tip 2.

Nu putem spune că elitiștii ce promovează în mod oficial guvernamental sfaturile de dietă, nu sunt la curent cu faptul că cercetările nu susțin teoriile lor. Sally Fallon Morell din cadrul Weston A. Price Foundation a trimis memorii verbale și scrise celor de la USDA de mai bine de 10 ani, în care detalia în mod clar cum rezultatele nu reprezintă adevărul.

În 2004, Fallon Morell și un recunoscut expert internațional în lipide Mary Enig au prezentat un raport vast de 57 de pagini (inclusiv peste 7 pagini de referințe) Comitetului de Îndrumare pentru Dietă. Acest raport fascinant a examinat în detaliu datele științifice avute la dispoziție, demonstrând în mod clar faptul că îndrumarul dietetic nu este susținut de literatura științifică analizată în întregimea sa, precum și faptul că acest îndrumar este dăunător sănătății celor ce îl urmează.

3. Uleiurile vegetale polinesaturate încălzite, conțin cantități uriașe de toxine cancerigene denumite aldehide. Ele de asemenea predispun organismul la inflamații cronice prin distrugerea echilibrului de omega 3 și omega 6, acizi grași din organism.

Când ipoteza dietă-inimă a devenit sfat guvernamental oficial în SUA, autoritățile au început înlocuirea untului cu ulei vegetal polinesaturat. Aceasta a constituit o schimbare majoră în profilul acidului gras din dieta omului de rând, într-un mod care nu s-a mai întâlnit niciodată.

Înaintea erei moderne și procesării industriale, uleiurile vegetale pur și simplu nu existau. Strămoșii noștri nu aveau tehnologia de a extrage uleiul din semințe de porumb sau soia. Uleiurile și grăsimile pe care oamenii le foloseau dintotdeauna în istorie erau saturate (unt, seu, untură, ulei de nucă de cocos sau palmier) și ulei monosaturat (ulei de măsline). Polinesaturații acizi grași (PUFAs) se regăseau în dietă în cantități relativ mici în toată mâncarea precum cereale și nuci.

Uleiurile PUFA sunt foarte delicate și sensibile la oxidare. Grăsimile mononesaturate sunt mult mai stabile, iar grăsimile saturate sunt cele mai stabile dintre toate. Când uleiurile bogate în PUFA sunt încălzite, ele oxidează și elimină cantități uriașe de chimicale denumite aldehide care sunt asociate cu bolile de cancer, inimă și demență. Uleiurile bogate în PUFA includ ulei de porumb, soia, canola, semințe de bumbac, floarea soarelui, șofran, orez și semințe de struguri.

Într-un experiment, cercetătorii au încins diferite grăsimi de gătit și uleiuri la 170 de grade celsius și au măsurat nivelul de aldehide toxice formate la diferite intervale de timp. Au descoperit că cu cât este mai saturat uleiul sau grăsimea cu atât era mai scăzut nivelul de oxidare. Uleiul de cocos și untul s-au comportat cel mai bine în special pe perioade lungi de timp la gătit. Uleiul de măsline a produs niveluri moderate de aldehide. Uleiul de porumb și floarea soarelui pe de altă parte a produs cantități ridicate de aldehide ce au crescut o dată cu timpul de gătire.

Acest experiment este relevant în cazul mâncării gătite la temperaturi normale pe perioade scurte de timp (30 de minute sau mai puțin). Dar mâncarea prăjită din comerț este gătită în general în ulei polinesaturat care este menținut la temperaturi ridicate timp de mai multe ore! Aceste mâncăruri au un nivel periculos de ridicat de aldehide. Sunt de evitat mâncărurile prăjite în uleiuri dacă ești în stare să le prăjești în untură.

Faimoșii cartofi prăjiți de la McDonalds erau odinioară prăjiți în grăsime de vită. După ce guvernul SUA a început să recomande evitarea grăsimilor saturate și colesterolului, clienții au cerut în mod progresiv mâncare scăzută în colesterol iar în 1990 McDonald a trecut oficial la grăsimi vegetale Astăzi practic toate restaurantele folosesc uleiuri vegetale pentru prăjeli.

O altă consecință a migrării masive a populației spre uleiuri polinesaturate este aceea că s-a distrus balanța de omega 3 și 6 esențiali acizi grași din organismele noastre. Între 1909 și 1999, deficitul de omega 6 din rândul populației s-a triplat, fapt ce a dus la suplimentarea dietei cu omega 3 și 6. O proporție dezechilibrată conduce la patogeneze de variate forme în bolile cronice inclusiv cancer, boli autoimune și inflamatorii și boli cardiace. Este în legătură de asemenea cu risc ridicat de obezitate și depresie.

4. Nivelul scăzut de colesterol este asociat cu un risc ridicat de deces prin suicid, accidente, crime violente și infecții.

Multe studii au găsit o legătură strânsă dintre nivelurile scăzute de colesterol și depresia sau suicidul. Creierul care reprezintă doar 2% din greutatea corporală, totuși conține 25% din colesterolul organismului. Reducând colesterolul s-a observat că neurotransmițătorii sunt afectați, iar odată cu ei gândirea și memoria.

Nivelul scăzut de colesterol este de asemenea asociat cu crimele violente și accidentele. Într-unul din studii, consumul de omega 6 acid linoleic (acidul gras principal din uleiul lichid vegetal, cunoscut pentru reducerea colesterolului în organism) a fost corelat indubitabil cu rata criminalității în 5 state vestice pe o perioadă de 40 de ani. Mai jos este un grafic al studiului ce arată această legătură (scuze pentru calitatea proastă a imaginii).

Acele persoane cu colesterol scăzut, sunt supuse de asemenea unui risc ridicat de infecții. Aceasta se petrece deoarece organismul de fapt folosește lipoproteinele din colesterol pentru a inactiva bacteriile și virușii. Un studiu ce compara bărbați sănătoși provenind din 2 grupuri, unul cu nivel ridicat și altul scăzut de colesterol, a descoperit că cei cu colesterolul scăzut aveau sistemul imunitar diferit, inclusiv un nivel scăzut de limfocite și celule T.

5. Persoanele vârstnice cu colesterol ridicat trăiesc la fel sau mai mult decât cele cu colesterol scăzut.

O analiză sistematică a literaturii științifice publicată în British Medical Journal Open în 2016, a examinat relația dintre colesterolul cu nivelul densității scăzute de lipoproteine (LDL-C) și mortalitatea celor în vârstă.

Analiza efectuată a examinat date a peste 68 000 de oameni cu vârste peste 60 de ani. S-a descoperit „o asociere inversată (NT – a valorilor reale) ce legau cauzele mortalității și LDL-C la 16 din grupuri (în 14 din ele semnificativ statistic) ce reprezentau 92% din numărul total al participanților, la care această asociere a fost înregistrată. În rest nici o alta nu a fost descoperită.”

Deci, cu alte cuvinte pentru marea majoritate a vârstnicilor din acest studiu, cu cât aveau nivelul de colesterol LDL mai ridicat, cu atât erau supuși unui risc mai scăzut de deces. Aceasta este o concluzie la pol opus față de ceea ce ipoteza dietă-inimă proclamă, în special luând în considerare faptul că vârstnicii sunt oricum cei mai supuși riscului de boli cardiace!

6. În Europa, țările care consumă cele mai multe grăsimi saturate au nivelul cel mai scăzut de boli cardiace.

Cei mai mulți probabil au auzit de așa zisul Paradox Franțuzesc – pentru faptul că francezii au una din cele mai scăzute rate a bolilor de inimă din lume, în ciuda faptului că dieta lor abundă în grăsimi saturate. Sau poate acesta ar trebui denumit Paradoxul European ! Priviți acest grafic ce schițează comparativ procentajul caloriilor din grăsimi saturate în Europa versus rata decesurilor din cauza bolilor cardiovasculare la bărbați:

Graficul pentru femei este aproape identic. Așa cum puteți vedea, toate țările ce își culeg peste 12% din calorii din grăsimi saturate au rate scăzute de mortalitate din cauza bolilor cardiace la bărbați. În același timp, nici una din țările cu valoarea grăsimilor saturate sub 8% nu au rata mortalității cardiace scăzută.

7. Consumul de lapte gras este asociat cu un risc redus de boli de inimă, obezitate și diabet.

Produsele lactate sunt singurele alimente ce conțin mai multe grăsimi saturate decât nesaturate. Toate grăsimile și uleiurile sunt un amestec de grăsimi saturate și nesaturate în diverse proporții. De exemplu, grăsimea de vită este aproape 50% saturată, slănina este 40% saturată, grăsimea de pui aproape 30%, grăsimea din gălbenuș 35%. Untul, pe de altă parte este aproape 64% saturat. În SUA produsele lactate contribuie cel mai mult la grăsimea saturată din dietă decât orice alt produs.

Multe studii au descoperit că mâncând multe lactate grase scade riscul bolilor de inimă, lucru relatat de un studiu revizuit din literatura științifică. Un alt studiu concluziona că dovezile nu susțin ideea că grăsimile din lactate produc riscuri cardiometabolice. Aportul de grăsimi lactate a fost găsit ca având un aport invers asupra diabetului și obezității, ambele producând un risc major pentru bolile cardiace.

Lactatele produse ca urmare a hrănirii animalelor cu nutreț vegetal pot fi foarte protective. Un studiu a analizat în mod special nivelele de acizi linoleici conjugați sau CLA (o grăsime lactată, dar regăsită și în carne, unicat, ce se află în cantități foarte ridicate în produsele ce provin din animale hrănite cu nutreț vegetal) din țesutul adipos ce afectează negativ riscul de infarct. Cei cu nivel ridicat de CLA în țesutul lor adipos, aveau un risc redus cu 50% de infarct comparativ cu cei care aveau nivelurile cele mai reduse. Țesutul adipos tip CLA este de asemenea asociat cu un risc semnicativ mai redus de a face diabet. Lactatele provenite de la animale ce au fost hrănite cu nutreț vegetal dețin un nivel de grăsimi CLA de 6 ori mai ridicat decât lactatele tradiționale (NT – ce provin din ferme de animale hrănite industrial cu aditivi proteici, de cele mai multe ori de proveniență animală, aditivate cu adjuvanți hormonali pentru forțarea creșterii în greutate).

Deci înțelegeți fenomenul. Practic tot ce ne spun autoritățile și mass media despre nutriție este eronat, iar acest lucru este evident în special când vine vorba de sfaturi legate de colesterol și grăsimi saturate!

Va urma și partea a doua, unde vom examina rolurile grăsimilor saturate și colesterolului în organism și vom analiza cine beneficiază cel mai mult din această dezinformare în masă asupra acestor nutrienți importanți.

| Vigilantcommunity traducere OrtodoxINFO

 

 

Categorie: Colesterol | Vizualizări: 616 | Adăugat de: Gabriel | Tag-uri: adevarul despre colesterol | Rating: 5.0/1
Total comentarii : 0
avatar