Dacă are cineva urechi - să audă! (AP.13:9)
Acasă » 2018 » Ianuarie » 7 » Întoarcerea în timpul sfânt. Calendar Bisericesc pentru anul 2018
4:18 PM
Întoarcerea în timpul sfânt. Calendar Bisericesc pentru anul 2018

 

Cuvânt înainte


    Acest Calendar Bisericesc este o exprimare a libertăţii mele de conştiinţă. După ce am demonstrat în cartea mea O piatră pentru Goliat, cu argumente atât teologice cât şi ştiinţifice, faptul că reforma calendaristică din anul 1582 a papei Grigorie al XIII-lea a fost un act samavolnic care a impus lumii un calendar astrologic, greşit astronomic, în locul calendarului iulian, corect astronomic, în care Sfinţii Părinţi de la Niceea au hotărât regula de aur a stabilirii datei Sfintelor Paşti, având în vedere şi contextul creat de deciziile luate pentru noi, în mod la fel de samavolnic, de către delegaţii români participanţi la Sinodul din Creta, care s-au întors de acolo cu semnătură pusă pe documente cu conţinut eretic indubitabil, ar fi fost cu totul nefiresc să mai respect, în calitate de creştin practicant, calendarul îndreptat de factură papistăşească impus creştinilor români în anul 1924. De altfel, aproape imediat după ce, în septembrie 2016, mi-am publicat cartea, odată cu şedinţa din 29 octombrie 2016, în care Sinodul BOR s-a autodesfiinţat în faţa lui Dumnezeu prin acceptarea în unanimitate a ereziei ecumeniste semnate în Creta, nemaiavând ierarhi de care să ascult, toate piedicile, care până atunci mă opriseră să-mi exprim libertatea de alegere în privinţa calendarului vieţii mele bisericeşti, au dispărut.

Retrospectiv privind, Sinodul din Creta a avut, cel puţin în ceea ce mă priveşte, şi urmări bune; numai după vădirea ereziei ecumeniste am realizat că sunt pleonasme sintagmele „creştin ortodox” şi „Biserică ortodoxă”. Creştinul este ortodox numai prin faptul că este creştin, iar Biserica este Ortodoxă numai prin faptul că este Biserica. Aşa cum Biserica nu poate fi ruptă de Ortodoxia Ei, nici creştinul nu poate fi rupt de ortodoxia lui. A fi non-ortodox înseamnă a fi eretic, iar a fi eretic înseamnă a nu mai fi creştin. Or, tocmai în aceasta constă esenţa ereziei ecumeniste. Să-i facă pe creştini să admită în mod aberant că există creştini non-ortodocşi (adică creştini non-creştini) şi Biserici non-ortodoxe (adică Biserici non-Biserici) tocmai pentru a-i rupe de Ortodoxia Bisericii, sau, cu alte cuvinte, prin acest fel de acceptare, să-i facă din creştini, eretici. Ortodoxia îi deranjează cel mai tare pe ereticii ecumenişti şi, în Creta, ura lor împotriva Ortodoxiei s-a manifestat în modul cel mai evident: „Biserica Ortodoxă consideră toate eforturile de a rupe unitatea Bisericii, asumate de către persoane izolate sau grupuri sub pretextul păstrării sau chipurile al apărării adevăratei Ortodoxii, ca fiind vrednice de osândire.” (Documentele Sinodului din Creta, iunie 2016, secţiunea a 6-a, Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine, alineatul 22 în traducere fidelă din limba engleză şi nu răstălmăcire cum a apărut pe site-ul Basilica. Ei au semnat documentele în limba engleză!)
Aceasta este sentinţa osândirii mele. Citesc şi tot citesc această frază şi nu găsesc în ea nicio raţiune umană, ci numai şi numai o ură demonică împotriva Ortodoxiei, împotriva creştinilor, împotriva Bisericii. A fi astăzi ortodox, adică creştin, înseamnă, în viziunea acestor eretici, a fi un fanatic care trebuie izolat, iar păstrarea şi apărarea adevăratei Ortodoxii este vrednică de osândire. Nici nu ştiu cum de suportă hârtia să fie scris pe ea că Biserica Ortodoxă consideră vrednic de osândă pe cel care vrea să apere şi să păstreze adevărata Ortodoxie. De unde ştiau dinainte aceşti eretici că vor fi oameni care să reacţioneze la o astfel de osândire, decât numai dacă ştiau că ceea ce afirmă este o erezie pe care vor să o impună? Căci daca afirmi învăţături sănătoase, nu le impui, nu te temi că nu vor fi primite şi nu osândeşti pe nimeni. Adevăratele Sinoade Ecumenice au fost recunoscute de toţi creştinii fără să fi fost ameninţat cineva. Astfel, eu eram osândit de aproape trei luni fără să ştiu măcar, căci numai după ce mi-am publicat cartea am avut timp să mă concentrez asupra conţinutului documentelor semnate, şi în numele meu, în Creta. Am trăit atâţia ani fără conştiinţa a ceea ce înseamnă osânda şi acum m-am trezit că am de ales, dintr-o dată, între două osânde. Am de ales între osânda dată mie de aceşti eretici, pentru că sunt creştin şi vreau să păstrez şi să apăr Ortodoxia, şi osânda pe care aş primi-o de la Domnul Iisus Hristos dacă m-aş lăsa amăgit să renunţ la Ortodoxie, să ies din Biserică şi să aleg pseudo-Biserica decretată de ei la pseudo-Sinodul din Creta. Căderea arhiereilor în Creta, oficializată pe data de 29 octombrie 2016, mi-a pricinuit astfel, mie personal, un mare bine. Am ales să îndur osânda pseudo-arhiereilor ca să scap de osânda Domnului Iisus Hristos şi ca să pot nădăjdui că voi învia spre învierea vieţii: Şi vor ieşi, cei ce au făcut cele bune spre învierea vieţii şi cei ce au făcut cele rele spre învierea osândirii. (Ioan 5, 29) Din punctul meu de vedere, odată cu data de 29 octombrie 2016, Biserica Adevărată a intrat în catacombă. Nu pot fi în Biserică cei care luptă împotriva Ortodoxiei Ei. Nu pot fi în Biserică nici cei care, prin pomenirea acestor eretici sau prin orice fel de comuniune cu ei, inclusiv prin recunoaşterea că ar avea Sfinte Taine, sunt de acord cu lupta lor împotriva Ortodoxiei. Şi dacă tot am intrat în catacombă ca să nu părăsesc Biserica, întrucât nu mai am arhierei care să-mi impună un calendar despre care ştiu sigur că este greşit, am ales să-mi conduc viaţa bisericească după calendarul Sfinţilor Părinţi despre care ştiu sigur că e corect. Iar calendarul de faţă, pe care l-am numit Calendar Bisericesc tocmai pentru că termenul Bisericesc implică faptul că este şi creştin, adică Ortodox şi corect, l-am întocmit pentru folosul meu, al creştinului prigonit care nu mai găseşte aşa uşor un preot creştin şi un locaş de slujibă şi care este nevoit, pentru a nu fi părtaş în vreun fel la această erezie a ereziilor, să rabde acasă zbuciumul acestor vremuri, mângâindu-se doar cu Sfânta Scriptură, cu scrierile Sfinţilor Părinţi, cu Sfintele Icoane, cu cărţile de rugăciuni pe care încă le mai are şi cu nădejdea că Domnul Iisus Hristos nu-l va osândi, ci-l va primi.
Trebuie să mărturisesc faptul că ideea întocmirii acestui Calendar Bisericesc cu o astfel de structură mi-a venit cumva ca o revelaţie cu mai puţin de o lună şi jumătate în urmă. Până atunci crezusem în mod cu totul eronat că ar fi suficient pentru trebuinţele noastre un calendar editat în limba română de către fraţii noştri creştini din Republica Moldova, despre care ştiam că utilizează în mod oficial calendarul patristic, calendar pe care să-l urmăm şi noi întocmai. Bucuria a fost mare când, aproape imediat după începerea Postului Naşterii Domnului am primit de la un prieten un Calendar Bisericesc editat în Republica Moldova, având peste 250 de pagini, cu menţionarea zilnică a Apostolului şi Evangheliei, cu Sfinţi menţionaţi copios şi cu tropare şi condace la evenimentele mai importante sau la Sfinţii mai importanţi. Surpriza mai puţin plăcută a fost că acest calendar este elaborat pe baza unui tipic diferit de tipicul bizantin utilizat în Biserică în România, tipic care impune anumite canoane în rânduirea Duminicilor din perioada Octoihului. Acest lucru are drept consecinţă faptul că, începând cu Duminica următoare Duminicii de după Înălţarea Sfintei Cruci, şirul Duminicilor de după Pogorârea Sfântului Duh din acest calendar este cu totul diferit faţă de şirul Duminicilor din calendarul constituit pe baza tipicului bizantin. Nu spun că nu este corect şi acest calendar urmat de fraţii noştri moldoveni după un tipic diferit faţă de tipicul nostru, dar am considerat că în România, pentru şirul Duminicilor calendaristice, trebuie urmat cu stricteţe tipicul bizantin folosit din vechime de arhiereii şi preoţii noştri. Dacă Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, cel care a părăsit sinodul comandat în 1866 de către domnitorul mason Alexandru Ioan Cuza spunând: „Iară eu, cu cei fărădelege nu mă voi socoti!”, dejucând astfel tentativa acestuia de a schimba calendarul în România încă de atunci, a folosit tipicul bizantin pentru stabilirea Duminicilor de rând din Calendarul Bisericesc, acelaşi tipic trebuie să-l folosesc şi eu. De altfel am găsit ulterior, în toate Evangheliarele din România cercetate, menţionat faptul că şirul Duminicilor din Octoih nu se potiveşte cu cel din Evangheliarele slavoneşti. Atunci m-am hotărât să elaborez eu însumi calendarul după tipicul bizantin utilizat în România. Calendarul Bisericesc din Moldova a fost foarte util pentru că mi-a sugerat faptul că ar fi bine să întocmesc un calendar similar, cu menţionarea zilnică a Apostolului şi Evangheliei ce trebuie citite la Sfânta Liturghie şi cu un sinaxar mai bogat bazat pe Sfinţii prăznuiţi în România. Gândul mi-a mers apoi mai departe.
De vreme ce aveam un program Bible Explorer ce permitea importarea în document Word a textelor evanghelice din Sfânta Scriptură, Ediţia sinodală din 1988, m-am gândit că aş putea să fac un calendar cu Apostol şi Evanghelie desfăşurate pentru Duminici şi Praznicele împărăteşti şi mari de peste an, ca măcar atunci să fie citită lesne, direct din calendar, rânduiala liturgică a Sfintei Evanghelii, iar pentru zilele de rând doar să fie menţionate titlurile Apostolilor şi Evangheliilor de citit la Sfânta Liturghie a zilei, ca să poată fi găsite uşor de către cei râvnitori care doresc să se împărtăşeacă zilnic şi bine rânduit cu Scriptura Sfintei Evanghelii.

În sfârşit, în mintea mea, care nu mai era deja a mea ci începuse să se împărtăşească cu toţi cei ce doresc să păstreze şi să apere Ortodoxia în România, a venit şi gândul că, dacă tot întocmesc acest calendar pentru creştinul de catacombă, să i-l împodobesc şi cu Sfinte Icoane ale Sfinţilor şi Evenimentelor de peste an, Icoane care puteau fi descărcate de pe internet. Sfinţii au fost cei mai mari apărători ai Ortodoxiei. Ei au fost prigoniţi şi majoritatea şi-au dat chiar viaţa pentru păstrarea şi apărarea adevăratei Ortodoxii. Nu fost „chipurile”, cum zic ereticii cretani, ci de-adevăratelea, iar faptul ca doream să umplu Calendarul Bisericesc cu Icoane de Sfinţi care au apărat şi păstrat adevărata Ortodoxie urma să fie cea mai bună dovadă că nici eu nu sunt „chipurile”, după cum nici cei care ar dori să se folosească de calendarul gândit de mine tocmai pentru că l-am ilustrat cu Sfinţii Ortodoxiei n-ar putea fi „chipurile”. Astfel s-a născut şi ideea ca să aloc fiecărei zile obişnuite din an câte o pagină, iar pentru Duminici şi praznice atât cât este necesar pentru desfăşurarea Apostolilor şi Evangheliilor. Deja, în mintea mea, calendarul era gata căci am luat hotărârea să-l editez în format electronic, să-l împodobesc cât pot mai mult până la începerea Anului Nou Patristic, şi apoi să-l pun la dispoziţia creştinilor români care doresc să-l utilizeze.
Aveam calendarul în minte, dar transpunerea lui în realitate s-a dovedit a fi mult mai complicată decât o gândisem. În primul rând a trebuit să aplic regulile din Evanghelistarul calendarului iulian, luat din Evangheliarul editat in anul 1911. Mai aveam nevoie de notarea corectă a tuturor Apostolilor şi Evangheliilor din toate zilele de peste an în care se săvârşeşte Sfânta Liturghie. Pentru aceasta am consultat Evangheliarele şi Apostolii de dinainte de 1924, şi am verificat Evangheliile şi Apostolii de citit la Sfânta Liturghie a zilei cu ajutorul Scripturii Noului Testament, ediţia 1988, şi a Apostolului din 1974. Am constatat cu acest prilej că Apostolul din 1974 are pericope identice cu cel vechi, din 1904. Are însă destule greşeli la notarea Apostolului, ceea ce ar fi însemnat citire în afara rânduielii dacă nu le-aş fi descoperit. Iar descoperirea greşelii nu se poate face decât cu atenţie şi cu Evanghelia de comparat alături. Am căutat Icoane Ortodoxe pe internet şi am ales ce mi-a placut mai mult, căci alegerea a trebuit să fie rapidă. Trebuie să spun că în multe cazuri, am găsit Icoane superbe ca realizare artistică, dar care nu respectau exigenţele mele evanghelice. Nu mi se pare corect ca, oricât ar fi de frumoasă icoana, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel să ţină în mâini o Biserică lipsită de semnul Crucii, sau ca să nu poată fi observate piroanele cu care a fost pironit Domnul Iisus Hristos la răstignirea Sa; un Sfânt Iosif Logodnicul tânăr şi nu bătrăn; cât despre un Arhanghel Gavriil înfăţişat la Buna Vestire în chipul unui bătrăn cuvios, aşa cum spune Sfântul Efrem Sirul că s-a făcut arătat, nici vorbă să găsesc. Cu greu am găsit ce doream şi unele Icoane lasă de dorit la impresia artistică, dar sper ca impresia sufletească a prezenţei Sfinţilor din ele să fie împlinită.
Cât despre Sfinţi, i-am pus pe cei din Mineie şi nu pe cei din Ceaslov, care, pe lângă faptul că sunt puţini, de cele mai multe ori sunt şi amestecaţi. Sper ca măcar acum să nu mă mai acuze lumea că sunt stilist, căci am pus în calendar toţi Sfinţii Români canonizaţi până în anul 2016, în vreme ce, în calendarele stiliste, în locul acestora, e pus numai Glicherie al lor care nu are ce căuta în calendarul întocmit de mine. E strigător la cer ca în calendarul stiliştilor să aibă loc Glicherie, în schimb o mulţime de Sfinţi deosebit de importanţi pentru neamul nostru - cum ar fi Domnul Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfânt sau Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana, asta ca să enumăr numai doi care îmi vin acum în minte - să lipsească. Am ataşat la sfârşitul calendarului şi o anexă cu articolul meu despre dogma calendaristică în care am arătat în ce constă erezia stiliştilor de la Slătioara. Nu i-am pus în calendar şi pe Sfinţii care apar în plus în calendarul din 2017, nu pentru că nu sunt ei Sfinţi - cu siguranţă că sunt! -, ci pentru că au fost canonizaţi de pseudo-ierarhi, adică de eretici, şi nu am de gând să recunosc nimic făcut de eretici, ca să nu am vreo părtăşie cu ei. Iar că nu sunt schismatic, aşa cum mă consideră cei care, din motive neîntemeiate din punctul meu de vedere, încă nu au rupt părtăşia cu ereticii, o dovedeşte faptul că am pus în Calendar, nu numai toţi Sfinţii Români canonizaţi până în 2016, ci şi toţi Sfinţii din calendarele dinainte de 2016 tipărite de Patriarhia de atunci. Ba chiar, făcând comparaţia cu Mineiele vechi, am găsit 2 Sfinţi importanţi puşi la date diferite în calendarele fostei Patriarhii faţă de Mineie, e vorba de Sfântul Sava Gotul şi Sfântul Sfinţit Întocmai cu Apostolii Cosma Etolianul, şi i-am lăsat la datele la care sunt prăznuiţi în calendarele Patriarhiei. Există doar un singur Sfânt recent din calendarele Patriarhiei pe care nu l-am pus în calendarul elaborat de mine, nu pentru faptul că nu ar fi fost Sfânt, ci pentru că are o dată de prăznuire cu care eu nu sunt de acord, iar dacă i-aş schimba-o cu de la mine putere aş da prilej de sfadă. Este vorba de Sfântul Cuvios Gheorghe mărturisitorul din Drama, prăznuit pe 4 noiembrie în calendarul Patriarhiei. Întrucât Sfântul a trecut la Domnul în data de 4 noiembrie 1959 în calendarul gregorian greşit şi această dată este cea care apare în hotărârea de canonizare a sa din 2008, nu l-am pus, pentru că acest 4 noiembrie înseamnă 22 octombrie în calendar patristic şi de fapt aceasta e data reală a trecerii la Domnul a Sfântului. Şi n-am vrut să isc polemici pe tema asta. Las la libera alegere a creştinilor să-l prăznuiască atunci când vor, în una din cele 2 date. Acest caz este însă doar excepţia care confirmă regula. Datele de prăznuire ale tuturor celorlaltor Sfinţi din calendar, indiferent de calendarul folosit, sunt cele din calendarul patristic al Sfinţilor Părinţi. Este de remarcat că ierarhii Bisericii din România, chiar dacă au aplicat calendarul îndreptat greşit (sic!), au canonizat numai Sfinţi trecuţi la Domnul înainte de 1924, când se utiliza calendarul corect, cel iulian. Singurul Sfânt trecut la Domnul după 1924, şi canonizat de ierarhii noştri, este Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, dar şi data lui de prăznuire este corectă în calendarul patristic, deoarece Sfântul şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii în pustia Hozevei care ţinea de patriarhia Ierusalimului, şi acolo, ţinându-se calendarul iulian, data adormirii lui este consemnată în acest calendar.


Convingerea mea este că nu vom putea răpune fiara ecumenistă fără să revenim în timpul sfânt al Calendarului folosit de Sfinţii Părinţi de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea. Mulţi luptători antiecumenişti spun să lăsăm calendarul şi să ne ocupăm mai întăi să combatem erezia ecumenistă. Eu sunt convins că ei greşesc fundamental, căci sămânţa şi apoi rădăcina din care a ieşit această buruiană de proporţii colosale a constituit-o schimbarea timpului sfânt al calendarului prevăzut de Domnul Iisus Hristos pentru noi cu timpul fictiv, în realitate inexistent, al astrologilor înşelaţi de duhurile necurate ale lui Satan. Şi atât timp cât vom lăsa aceste duhuri necurate să acţioneze prin calendar, batjocorindu-L pe Domnul Iisus Hristos prin batjocorirea vieţii liturgice creştine care, trebuie să recunoaştem, a devenit o harababură în calendarul îndreptat, nu vom avea parte de ajutorul Lui. Va fi ca şi cum am tot căuta să stârpim o buruiană rupându-i frunzele făra a ţine seama că ea are o rădăcină viguroasă şi bine înfiptă în pământ îngrăşat, din care vor ieşi urgent buruieni şi mai stufoase. Dar dacă vom distruge rădăcina ei, tulpina şi frunzele buruienii se vor ofili. Sinodul din Creta n-ar fi putut avea loc fără schimbarea de calendar făcută samavolnic în 1924. Din oul pus la eclozat cu 93 de ani în urmă fiara ecumenistă a ieşit la iveală în 2016 şi face ravagii. Acum, delimitaţi de impunerile pseudo-arhiereilor eretici, suntem liberi să alegem în cunoştinţă de cauză calendarul timpului sfânt şi real ce poartă pecetea crucii Domnului nostru Hristos, timp în care vom avea cu siguranţă şi ajutorul Lui nemijlocit, transformând ceea ce părea a fi o ruşinoasă înfrângere în urma Sinodului tâlhăresc din Creta, într-o mare victorie a creştinilor. Acest lucru nu înseamnă că alegerea trebuie să fie cumva forţată de ceva străin de propria conştiinţă a fiecăruia. Fiecare este liber să-şi aleagă ce calendar doreşte. Prin acest Calendar Bisericesc pe care l-am întocmit cu ajutorul Domnului, nu am vrut altceva decât să ofer creştinilor români un punct de referinţă şi de comparaţie. Terminându-l acum, în dimineaţa adevăratei zile a praznicului Naşterii Domnului, îl pun la dispoziţia tuturor creştinilor interesaţi să trăiască în timpul sfânt al Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi al Sfinţilor Lui. Acest Calendar Bisericesc nu este o impunere, ci doar o propunere.


Theodor Leontescu
25 decembrie 2017 (7 ianuarie 2018 în calendarul civil)
Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos

 

Descărcați Calendarul Bisericesc pentru anul 2018 

 

Citiți vă rog și:

Biserica Apostolească și Sobornicească de Răsărit respinge calendarul gregorian. Enciclice de la 1593, 1756, 1848

UN PAS FATAL PE CALEA APOSTAZIEI. Congresul tâlhăresc de la Constantinopol 1923 - deschizător de drum pentru sinodul tâlhăresc din Creta

De ce problema calendarului este o problemă de dogmă şi care sunt consecinţele actuale ale încălcării dogmei calendaristice.

„PECETLUIREA” SFÂNTULUI SINOD DE LA ANUL 1583 - un îndreptar de mărturisire ortodoxă.

Kiriopasha. Cuvânt lămuritor şi predică la o sărbătoare desfiinţată

Calendarul iulian, calendarul Domnului Iisus Hristos. Fundamentul scripturistic al duratei anului. Simbolistica anului de 365,25 de zile.

Ernest Bernea - Reforma calendarului şi satul tradiţional, argumente împotriva noului stil

Discurs exemplar al unui om politic interbelic, mărturisire ortodoxă privitoare la problema Paştelui în calendarul ortodox. Partea I

Discurs exemplar al unui om politic interbelic, mărturisire ortodoxă privitoare la problema Paştelui în calendarul ortodox. Partea II

Pagini excepţionale de documentare şi atitudine ortodoxă. Nae Ionescu despre reforma calendaristică. Articole din ziarul ''Cuvântul'' - 1929

Pagini excepţionale de documentare şi atitudine ortodoxă. Mircea Vulcănescu despre reforma calendaristică. Articole din ziarul ''Cuvântul''

 

Categorie: Calendarul Iulian | Vizualizări: 4980 | Adăugat de: Gabriel | Rating: 5.0/3
Total comentarii : 251 2 »
avatar
0 Spam
1
pare usor de aplicat,dar noi trebuie sa urmama dupa cum zic duhovnicii nostrii ,care chiar daca s-au separat de erezia ecumenista nu cred ca vor adopta in corpore calendarul iulian pentru ca abia asteapta ecumenistii sa zica ca sunt stilisti si schismatici [termenul asta deja il folosesc pt.ei].
avatar
0
2
Nu pare, chiar e. Ce importanta are cum ne numesc pe noi ereticii? Noi cui vrem sa fim placuti? Lui Dumnezeu sau lui mamona?
avatar
0 Spam
9
Sofia,

Te intreb ceva simplu: ce vei face anul acesta pe 19 ianuarie (6 ianuarie calendar iulian)? Vei mai putea spala, vei mai putea roboti constienta fiind ca la Iordan se intampla o Mare Minune?
Si oare pe duhovnicii adevarati slujitori ai lui Hristos ii intereseaza ce spun ecumenistii sau ii intereseaza de raspunsul pe care il vor da pentru ei si credinciosi in fata Mantuitorului? Si stiu ei ca vor mai avea timp sa primeasca acest adevar peste o zi, o saptamana sau un an?
avatar
0 Spam
22
apa iordanului s-a intors in sens invers in acest an si pe calendarul nou,adica pe 6 ianuarie,cind preotul aflat acolo cu turistii crestini a cintat troparul..in iordan....
avatar
0 Spam
3
Acest Leontescu a devenit reperul ortodoxiei desi are cugete de tip papist!
avatar
0
4
Fratele Theodor si-a argumentat poziția atât în carte cat și în articole. Dvs sustineti ceva fără sa argumentați, bazandu-va pe ceea ce va spune monahul Efrem care își schimba discursul în funcție de pretențiile finanțatorului. E de înțeles totuși după atâta vreme în care l-ati ascultat mai mult pe "taica Visarion" decât pe Hristos. Dumnezeu sa va lumineze!
avatar
0 Spam
5
Foarte curios: d-l Leontescu îi consideră pe "stiliști" drept eretici pentru simplul fapt că ei recunosc imperfecțiunea astronomică a calendarului iulian, iar în privința celor care nu doar recunosc imperfecțiunea calendarului, ci și l-au reformat, au pus în practică un calendar papistaș, socoate d-lui că se face iconomie. Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns această filozofie.

Totodată este ridicol să afirmi că ierarhia de la Slătioara este "anticanonică", din moment ce au fost în comuniune euharistică cu ROCOR.

În concluzie pot spune că filozofia d-lui Leontescu este o mostră a imaginii inventate, rupte de realitate, pe care o au cei din BOR despre cei din BOSV.
avatar
0 Spam
6
Poate ne spui si noua cine la inscaunat pe Galaction Cordun ca mitropolit, ca dupa canonul 1 Apostolic ii trebuie SCRISORI, el neavant nici o gramata patriarhala si nici un tomos sinodal, alegerea oamenilor care o invoca stilistii bosv e nula ptr ca, canoanele zic de cler si popor care aleg, si nu de unul care se alege singur pe el si popor episcopii aleg si poporul , scriptura cel mai mic se binecuvanteaza de cel mai mare, aici daca ramane doar cleru si ceva preoti , in"ecuatia" asta care e mai mare ca sa il faca mitropolit?
avatar
0 Spam
7
cel mai coresct calendar iulian cred ca este cel care este folosit in mod neintrerupt de muntele ATHOS.
avatar
0 Spam
8
AYE AYEE, am scris ieri un răspuns dar nu știu de ce nu a apărut.

Din moment ce ROCOR a intrat în comuniune euharistică cu BOSV, e evident că le-au recunoscut și confirmat canonicitatea și hirotoniile săvârșite de Galaction Cordun.
Îți pot da o mulțime de exemple din istoria Bisericii când s-a întâmplat așa ceva:
- BORu și-a declarat autocefalia în 1448, fiind recunoscută abia în 1589 (deci peste 141 de ani!)
- Mitropolia Moldovlahiei și-a declarat autonomia în 1391, fiind recunoscută abia în 1401 datorită eforturilor lui Alexandru cel Bun
- Biserica Bulgariei și-a declarat autocefalia și patriarhia în 917, fiind recunoscută abia în 927
- În timpul controverselor ariene, în Antiohia erau doi patriarhi ortodocși paraleli (în afară de alții arieni): Meletie și Paulin (primul l-a hirotonit pe Sf. Ioan Gură de Aur întru diaconie, al doilea întru preoție). Fiecare era recunoscut de o parte a Bisericii, chiar dacă Paulin fusese hirotonit de un singur episcop.
Țin să subliniez că în primele trei cazuri era vorba practic de motive pur administrative sau chiar politice, deci cu atât mai mult un asemenea pogorământ se poate aplica în cazul unei lupte cu schisma (cea a noului calendar).

Ca să înțelegi, eu nu m-am născut în BOSV și nici nu sunt acum sub omoforul lor, astea sunt concluziile la care am ajuns eu studiind problema pe cât mi-a fost cu putință. Cunosc practic toate argumentele împotriva lor și nici unul nu mi se pare întemeiat, mai ales când te gândești că de regulă ele vin de la oameni care s-au împăcat cu erezia multe zeci de ani de zile și în mare parte continuă să o facă și astăzi. (e drept, "argumentul" d-lui Leontescu îl văd pentru prima dată și pot spune că e cel mai ridicol dintre toate)

Dacă totuși ai mai avea ceva de adăugat, te rog să-mi spui. Doamne ajută!
avatar
0 Spam
10
Andrei ce inseamna hirotesie?apoi ce scrie mai jos 90% din stilisti habar nu au si cica ei is defensori si studiaza sa apere ce?ceea ce nu cunosc nici ei, is erezia ecumenista in picioare si-au facut alta biserica

Uite ce zice un stilist ​” Ioan Prepelita5 months ago
Da , a primit succesiune de la nou-calendarist , care si el la randul sau a trecut pe vechi de buna voie ! Sa nu uitam de faptul ca in 1979 toti ierarhii mitropoliei slatioara au primit hirotesie de indreptare a hirotoniei de la sinodul condus de Mitropolitul Callistos de Corint , mitropolitul Callistos a fost un fost ierarh traditionalist mateit care a primit in 1971 si el la randul sau hirotesie de la ROCOR intrand in legatura si comuniune cu Mitropolitul Avxentios al GOC-ului grec , care e urmasul lui Akakios Papas hirotonit episcop de ROCOR prin 1956 , ambii sunt urmasi duhovnicesti ai Mitropolitului Hrisostomos de florina un mare sfant vechi-calendarist ortodox din grecia trecut la Domnul in 1943 nu dupa mult timp dupa ce a decedat episcopul matei Karpatakis ! Deci harul apostolic slatioara au luat’o de la florinitii greci care si acestia o au de la ROCOR , ca drept dovada e actul prin care Cllistitii au recunoscut dupa hirotesie slatioara ca fiind un sinod traditional ortodox dupa care au si semnat comuniune euharistica , ba chiar sunt si poze slujind alaturi de Callistos si ieromonahul Ambrosios acuma episcop in sinodul Kiprianit ! Asa ca treaba cu Galaction Cordun nu e noutate totul e indreptat si in regula ! Doamne ajuta
avatar
0 Spam
11
Apropo care monahi din Athos ii recunosc pe acesti eretici din Romania inafara de stilistii lor...
avatar
0 Spam
12
Bosv nu e Biserica Româna ei is biserica calendar insusi titulatura lor arata dogma calendar data bisericii, dovada ca nu au har e ca au tradus gresit si abathema Rocor acolo ei au zis comunica in loc de comuniune constienta
avatar
0 Spam
13
Cand invemtezi o noua dogma calendaru e Hristos de ce pogoramant sa fie vorba, ce harisma au acestia? Nici una
avatar
0 Spam
14
Si dupa cum zice Pidalionu schismaticii is ereticii bosv
(Eretici is ptr dogma calendar)
Schisma ca s-au despartit ptr calendar
—–

Iar a dezbina cineva Biserica, şi a se împotrivi cu prigonire şi a face împerechieri şi desperechieri, şi a deosebii pre sine-şi pururea de Obştescul Soborul Bisericii, aceasta este păcat neiertat, şi de prihană vrednic, şi are multă muncă şi pedeapsă.

—–
Dumnezeiescul Hrisostom numeşte schismatici pe latini, pentru că din nou au izvodit pascalia lor şi calendarul, nu pentru că nu este aceasta după ismeria dreaptă. Pentru că şi noi vedem că ismeria au rămas cu adevărat 11 zile înapoi, ci pentru că aceştia s-au deosebit de noi, care este o vinovăţie neiertată, după acest Sfânt.



a posti cineva şi a face Paştile în această vreme, ori în aceea, după 21 a lui martie, să zicem precum facem noi, ori după 11 a lui martie, precum fac latinii, aceasta nu este vinovăţie.


Nu poartă grijă Dumnezeu şi Biserica pentru acest fel de pândire a vremilor şi a zilelor, decât pentru singură unirea şi Paşti.

—–

Pidalion 1844 Edit.Credința strămoșească, 2007, pag.42-45

CANONUL 7 (Prăznuirea Paștilor)

Subnota(42)


Subnota (43)
--
Textul de la canonul 7 Apostolic e lung dar il voi pune pe bucati cu subnote ptr ca nu corespunde cu varianta pdf de pe internet.
1-10 11-20
avatar