Dacă are cineva urechi - să audă! (AP.13:9)
Acasă » 2018 » Noiembrie » 13 » Compromisuri ale unui calendar impus samavolnic. 18 Noiembrie 1918 în calendar iulian - adevărata dată a sărbătorii Marii Uniri a românilor.
12:39 PM
Compromisuri ale unui calendar impus samavolnic. 18 Noiembrie 1918 în calendar iulian - adevărata dată a sărbătorii Marii Uniri a românilor.


Alba Iulia - 1918, fotografie surprinsă de Samoilă Mârza, ajuns "fotograful Unirii" din întâmplare. Avea 32 de ani, iar cu patru zile înainte se întorsese din război. Ca să ajungă la Alba a mers 11 kilometri, cărând aparatul pe bicicletă.

                                                                                                                                    articol de Theodor Leontescu

       Puţini oameni cunosc faptul că data de 1 Decembrie 1918, data colportată astăzi peste tot pentru sărbătorirea Marii Uniri a românilor, este o dată în calendar gregorian, în vreme ce data de 24 Ianuarie 1859, data popularizată pentru Unirea Principatelor Române, este o dată în calendar iulian. Nefiind istoric de meserie, şi bazându-mă pe faptul că pentru data Unirii Principatelor s-a păstrat data iuliană neechivalată în calendarul gregorian aflat azi în uzul civil, până nu de mult eu însumi am crezut că şi data de 1 Decembrie 1918 era pusă în mod asemănător, ca dată iuliană neechivalată în calendar gregorian. Numai după ce am consultat ziare din preajma evenimentului şi o Istorie a Românilor care prezintă în ambele calendare datele celor două zile importante ale unirii, am găsit că aceste date sunt 24 Ianuarie / 5 Februarie 1859 pentru Unirea Principatelor Române şi 18 Noiembrie / 1 Decembrie 1918 pentru Marea Unire, unde data din stânga barei este data în calendar iulian, iar cea din dreapta barei este data echivalată în calendar gregorian pentru secolul respectiv. Odată cu aflarea adevărului, am reuşit să corectez în timp util (adică înainte de 18 Noiembrie 2018), în Calendarele Bisericeşti online propuse pentru anii 2018 şi 2019, eroarea pentru Tedeumul pe care-l pusesem iniţial la 1 Decembrie în calendar iulian şi nu la 18 Noiembrie, cum s-ar fi cuvenit.

      Dar aflarea în calendar iulian şi în calendar gregorian a datelor de sărbătorire a celor două acţiuni de unire a românilor ne permite să facem o analiză comparativă mai amănunţită a corectitudinii şi compatibilităţii celor două feluri de calendare. Pornind de la faptul că atât în anul 1859 cât şi în anul 1918 în România a fost în vigoare în mod oficial calendarul iulian, întrebarea care se naşte firesc pentru omul care nu vrea să primească totul   de-a gata este:

     De ce, de vreme ce ambele evenimente s-au petrecut în timpul utilizării oficiale a calendarului iulian, acum, când în mod oficial se foloseşte calendarul gregorian, pentru sărbătorirea zilei Unirii Principatelor Române se păstrează data adevărată din calendarul iulian, netranslatată gregorian cu 13 zile, iar pentru sărbătorirea zilei Marii Unirii se reţine direct data din calendarul gregorian, adică data iuliană deja translatată cu cele 13 zile?

      Vom căuta să dăm mai întâi un răspuns parţial, cel în legătură cu data de 24 Ianuarie aleasă, fie în calendar iulian, fie în calendar gregorian, ca dată pentru sărbătorirea zilei Unirii Principatelor Române. Observăm de la bun început că a menţine o dată iuliană în calendarul gregorian fără a fi translatată cu diferenţa de echivalare înseamnă o mare mistificare. De ce? Pentru că, din cauza actualei diferenţe de 13 zile dintre cele două calendare, astăzi, data echivalentă în calendarul iulian pentru 24 Ianuarie din calendarul gregorian este 11 ianuarie. Or, Unirea Principatelor Române nu s-a petrecut la această dată în calendarul iulian aflat atunci în vigoare. Atunci de ce nu s-a ales data de 5 februarie ca dată de sărbătorire echivalentă în calendarul gregorian pentru data de 24 ianuarie din calendarul iulian? Răspunsul pe care îl dăm poate părea neaşteptat, dar este evident: Deoarece datele din calendarul gregorian glisează de-a lungul timpului faţă de cele corespondente din calendarul iulian. Într-adevăr, calendarul gregorian este supus regulii impuse de papa Grigorie al XIII-lea în anul 1582 când, prin reforma sa calendaristică, a hotărât ca anii centenali nedivizibili cu 400 să fie consideraţi ani obişnuiţi în loc de ani bisecţi, cum ar fi fost normal, şi numai anii centenali divizibili cu 400 să fie consideraţi ani bisecţi. Astfel, în anul 1859, cel al Unirii Principatelor Române, diferenţa dintre cele două calendare era de 12 zile, deoarece la cele 10 zile care s-au tăiat din calendarul iulian în 1582, s-au mai tăiat în plus alte două zile corespunzătoare anilor centenali 1700 şi 1800, ambii nedivizibili cu 400, şi deci consideraţi ani obişnuiţi deşi erau bisecţi. Acesta este motivul pentru care data echivalentă în calendar gregorian pentru ziua de 24 Ianuarie era 5 februarie în 1859. Cum însă şi anul 1900 a fost un an centenal nedivizibil cu 400, după acest an diferenţa între cele două date s-a mai mărit cu o zi şi astfel, în perioada 1900-2099, zilei de 24 Ianuarie din calendarul iulian îi corespunde în calendarul gregorian data de 6 februarie. Astfel, cei care au dorit să marcheze sărbătoarea Unirii Principatelor în calendarul gregorian pentru perioada 1900-2099 au avut de ales între două mari neajunsuri: fie păstrarea directă a datei iuliane, neechivalate în calendar gregorian, cu riscul mistificării datei echivalente din calendarul iulian, fie păstrarea datei echivalate în calendar gregorian, cu riscul schimbării ei după trecerea unui prag centenal nedivizibil cu 400. Şi, după 1 aprilie 1919 (!!!), când şi în România s-a adoptat reforma gregoriană în viaţa civilă, ziua de 1 aprilie 1919 din calendarul iulian devenind 14 aprilie 1919 în calendar gregorian, au optat pentru prima variantă care, deşi samavolnică pentru că nu respectă echivalarea între calendare, cel puţin poate aminti în chip simbolic de data reală a evenimentului din calendarul iulian. Ar fi fost de tot râsul să aleagă data de 6 februarie pentru sărbătoare, dată care nu are nimic comun cu 24 Ianuarie / 5 Februarie 1859, datele echivalente evenimentului în calendar iulian şi în calendar gregorian. Astfel se face că în anul 1959, când a fost centenarul Unirii Principatelor Române, la 24 Ianuarie, când s-a sărbătorit evenimentul, trecuseră nu 100 de ani, ci numai 99 de ani 11 luni şi 18 zile de la acesta.

      Dacă ar fi fost să se păstreze aceeaşi regulă şi pentru sărbătorirea Marii Uniri ca pentru sărbătorirea Unirii Principatelor, data de sărbătorit în calendarul gregorian aflat azi în uzul civil ar fi trebuit să fie 18 Noiembrie 1918, dată care ar fi trebuit menţinută pentru simbolismul ei. Într-adevăr, în România calendarului iulian a anului 1918, o Românie străină atunci de calendarul gregorian, Marea Adunare de la Alba Iulia, în care Vasile Goldiş a citit Proclamaţia de Unire a Transilvaniei cu România de la tribuna ridicată pe Câmpul lui Horea, a avut loc la 18 Noiembrie 1918. Data de 1 Decembrie 1918 este o dată “confecţionată” ulterior, după introducerea în 1919 a calendarului gregorian. La fel ca şi data de 5 februarie 1859, ea nu aparţine vreunui calendar real aflat în vigoare la acea vreme, ci aparţine calendarului gregorian proleptic, adică prelungit artificial prin calcul matematic ca să acopere perioada calendarului iulian aflat în vigoare. La fel ca toate datele din calendarul gregorian, ea nu poate rămâne o dată absolută indiferent de trecerea veacurilor, aşa cum sunt datele din calendarul iulian, ci va glisa şi ea, aşa cum am arătat, la trecerea într-un veac nedivizibil cu 400. Astfel, după trecerea în veacul al XXII-lea (asta în caz că Domnul nu va veni până atunci să judece lumea), după acelaşi model, diferenţa dintre cele două calendare, cel iulian şi cel gregorian se va mări la 14 zile, şi, după anul 2100, datei de 18 Noiembrie din calendarul iulian, îi va fi echivalentă în calendarul gregorian de atunci data de 2 Decembrie. În mod asemănător, la trecerea în veacul al XXIII-lea, respectiv al XXIV-lea, data sărbătorii naţionale în calendar gregorian se va modifica, devenind 3, respectiv 4 Decembrie. Cele două mari compromisuri ale calendarului gregorian se manifestă şi în cazul sărbătorii Marii Uniri. Folosirea datei de 18 Noiembrie în calendar gregorian ar înseamna o sărbătorire anuală cu 13 zile mai devreme decât data reală a evenimentului, în vreme ce folosirea datei în calendar gregorian proleptic înseamnă modificarea ei la fiecare trecere într-un veac nedivizibil cu 400. Cei care au stabilit data sărbătorii Marii Unirii au ales al doilea compromis, pentru că cei 181 de ani rămaşi până la necesitatea modificării datei la trecerea în anul 2100 reprezintă o perioadă destul de îndelungată, suficientă ca oamenii “bine conduşi” să se obişnuiască cu această dată fără să mai întrebe nimic.

       În urma acestei succinte analize comparative a datelor sărbătorilor naţionale în calendarele iulian şi gregorian, observăm că în calendarul gregorian s-a făcut fie compromisul mistificării datei, ca în cazul menţinerii datei iuliane a Unirii Principatelor Române fără echivalarea gregoriană, fie compromisul păstrării datei iuliane prin echivalarea gregoriană, dar cu riscul schimbării în timp a datei gregoriene echivalente după anumiţi ani centenali. Astfel, răspunsul pe care-l dăm întrebării pe care am pus-o este că, în ambele cazuri, s-a procedat cu viclenia care face ca descoperirea adevărului să fie cât mai anevoioasă. Cum să schimbi data de 24 ianuarie, care de 60 de ani se întipărise bine în conştiinţa românilor? Era mult mai uşor de trecut direct 24 Ianuarie în calendarul gregorian, chiar dacă data obţinută prin echivalare în calendarul iulian nu mai rămâne 24 ianuarie cum este firesc. În schimb data de 18 Noiembrie, care la vremea schimbării calendarului nu se întipărise în conştiinţa românilor, putea fi echivalată în calendar gregorian, tocmai pentru a fi uitată şi înlocuită cât mai repede cu 1 Decembrie 1918, chiar dacă ziua de 1 Decembrie ca zi naţională are un termen de valabilitate limitat care expiră după anul 2100. Era limpede pentru cei care au ales-o că până atunci mai era destul timp şi oricum, de rezolvarea acestui aspect urmau să se  ocupe alţii, dacă nu Domnul Însuşi prin a doua Sa Venire.

      Nu vom mai discuta în continuare şi alte consecinţe ale acestor viclenii ticluite de către cei care au impus românilor calendarul gregorian în viaţa civilă în 1919 şi apoi pe cel îndreptat, de aceeaşi sorginte gregoriană, în viaţa bisericească începând din 1924. În paranteză fie spus, calendarul îndreptat este varianta pentru uz liturgic a caledarului gregorian, în care datele sărbătorilor religioase fixe sunt puse după calendarul gregorian, iar datele schimbătoare pentru sărbători precum Sfintele Paşti, Înălţarea, Cincizecimea sau Sfânta Treime, sunt puse după data din calendarul iulian echivalată în calendar gregorian prin translatare cu 13 zile pentru secolele XX şi XXI. Cert este faptul că reforma calendaristică gregoriană în România a impus, aşa cum amintea şi Sfântul Ioan Iacob Hozevitul în Troparul compus pentru Sfântul Marcu Eugenicul, un „viclean calendar”. Noi am descoperit câteva dintre vicleniile acestui calendar fără să luăm în calcul în vreun fel corectitudinea sa astronomică. Secolele demonstrează că datele din calendarul iulian sunt date sigure, prezentându-se ca repere temporale absolute, în vreme ce datele din calendarul îndreptat de sorginte gregoriană glisează. În cartea noastră, O Piatră pentru Goliat, am demonstrat în toate modurile posibile că şi din punct de vedere astronomic calendarul corect este cel iulian în vreme ce calendarul gregorian este total greşit, deoarece precesia echinocţială, pe baza căreia papa Grigorie al XIII-lea a impus regulile aberante de tăiere a zilelor din calendar, nu a existat niciodată ca fenomen în realitate, ci doar ca o erezie în imaginaţia astrologilor. Am arătat totodată că singurul calendar corect din punct de vedere astronomic, omologat atât de mişcarea luminătorilor în tăria cerului cât şi de însăşi naşterea şi răstignirea Domnului nostru Iisus Hristos, este cel iulian. De aceea singurele date absolute şi valabile în veşnicie în faţa Domnului sunt cele din calendarul iulian, calendarul Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea. În acest calendar absolut, care rămâne în veşnicie, data Zilei Naţionale a românilor, cea a realizării Marii Uniri, este 18 noiembrie 1918.

 

Citiți vă rog și:

Mărturisire Ortodoxă. Calendar Bisericesc pentru anul 2019

Pagini excepţionale de documentare şi atitudine ortodoxă. Mircea Vulcănescu despre reforma calendaristică. Articole din ziarul ''Cuvântul''

Pagini excepţionale de documentare şi atitudine ortodoxă. Nae Ionescu despre reforma calendaristică. Articole din ziarul ''Cuvântul'' - 1929

Discurs exemplar al unui om politic interbelic, mărturisire ortodoxă privitoare la problema Paştelui în calendarul ortodox. Partea I

Ernest Bernea - Reforma calendarului şi satul tradiţional, argumente împotriva noului stil

Părintele Dionisie Ignat de la Colciu despre Calendarul Bisericesc și Rezistența Ortodoxă.

Biserica Apostolească și Sobornicească de Răsărit respinge calendarul gregorian. Enciclice de la 1593, 1756, 1848

UN PAS FATAL PE CALEA APOSTAZIEI. Congresul tâlhăresc de la Constantinopol 1923 - deschizător de drum pentru sinodul tâlhăresc din Creta

De ce problema calendarului este o problemă de dogmă şi care sunt consecinţele actuale ale încălcării dogmei calendaristice.

„PECETLUIREA” SFÂNTULUI SINOD DE LA ANUL 1583 - un îndreptar de mărturisire ortodoxă.

Kiriopasha. Cuvânt lămuritor şi predică la o sărbătoare desfiinţată

Calendarul iulian, calendarul Domnului Iisus Hristos. Fundamentul scripturistic al duratei anului. Simbolistica anului de 365,25 de zile.

Categorie: Calendarul Iulian | Vizualizări: 671 | Adăugat de: Gabriel | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
avatar